2015. Serie anuală de evenimente lansată şi în România

luni, 3 octombrie 2011

Spectacol de folclor internaţional la Galaţi , în "inima" euroregiunii, odată cu venirea toamnei

fot
Gălăţenii au întâmpinat venirea toamnei cum se cuvine anul acesta. Paleta bogată de spectacole de tradiţie sau cele pregătite de oficialităţi pentru a marca diverse evenimente de interes public au asigurat cu succes o atmosferă plăcută şi voie bună.
foto 2
        Deschiderea, în mod tradiţional, a Târgului de toamnă (foto1), în pieţele gălăţene – unde au fost prezenţi cu produse agroalimentare de calitate principalii producători agricoli din judeţ - a coincis cu „Noaptea bibliotecilor” - foto 2 (un eveniment unic pentru iubitorii de carte, aflat la prima  ediţie la Biblioteca V.A.Urechia), dar şi cu lansarea Festivalului Naţional de Comedie (foto3) ediţia XXIII-a, pe scena Teatrului Dramatic „Fani Tardini” sau deschiderea stagiunii lirice 2011 - 2012, la Teatrul Muzical „Nae Leonard”
foto 3
De departe, însă, gălăţenii, cunoscuţi ca mari consumatori de folclor, au avut parte, într-o completare fericită, şi de un spectacol internaţional de muzică şi dans popular.
 
Timp de două zile (1-2 octombrie), în primul weekend al lunii octombrie, pe esplanada din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, conducerea Consiliului Judeţului Galaţi a invitat gălăţenii la „Toamnă pe Prut”, manifestare cultural-artistică, în organizarea Centrului Cultural "Dunărea de Jos", care a reunit pe scenă nu mai puţin de şapte ansambluri folcorice consacrate.


 Pe lângă cele două ansambluri locale, „Doina Covurluiului” şi „Ciobănaşul”, dar şi trupele invitate din Tulcea („Doruleţ”), din R.Moldova, Raionul Cantemir („Mocăncuţa” şi „Doina Prutului”) sau Raionul Cahul („Izvoraşul”), cele câteva mii de amatori de folclor autentic, care au participat în cele două seri de spectacol muzical s-au putut bucura, în deschidere, şi de recitalul multîndrăgitei cântăreţe de muzică populară, Maria Ciobanu. Iar la final, în faţa publicului gălăţean a venit cunoscutul artist popular Gelu Voicu, acompaniat de ansamblul folcloric „Lăutarii din Teleorman”
Dansuri Populare

miercuri, 10 august 2011

Ziua Euroregiunii "Dunărea de Jos" sărbătorită la Festivalul Interetnic

La 12 ani de la lansarea lui la Galaţi, Festivalul interetnic din cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos EDJ) a „revenit” în luna august cu mare fast pe „superscena”, ridicată (tot) prin finanaţare europeană, pe esplanada de la Casa de Cultură a Sindicatelor.
preşedinte Euroregiune Dunărea de Jos, Eugen Chebac - preşedinte al Consiliului judeţului Galaţi
 Anul acesta, deschiderea festivalului are o semnificaţie multiplă: în calitate de organizator, Consiliul judeţului Galaţi, prin preşedintele său, Eugen Chebac (vezi foto), este la conducerea Euroregiunii iar închiderea publică a manifestării coincide cu Ziua Euroregiunii Dunărea de Jos. Prilej cu care gălăţenii şi invitaţii lor din regiunile componente (şi partenere în proiect) din Ucraina şi Republica Moldova, au putut participa la o serie inedită de spectacole folcorice de calitate, începând cu data de 11 august. Când s-au demarat şi întâlnirile de lucru între reprezentanţii regiunilor componente EDJ dar şi caravana de promovare culturală prin judeţul Galaţi (Tg.Bujor, Tecuci) a trupelor folcorice participante, din cele trei ţări.

După cum a declarat şi Eugen Chebac în cadrul conferinţei de presă susţinută la deschiderea festivalului, organizarea dar şi amploarea suitei de evenimente deosebite din viaţa culturală gălăţeană, de la mjlocul lunii august, nu ar fi fost posibile decât în cadrul proiectului „Promovare culturală comună - mijloc de dezvoltare a cooperării euroregionale la Dunărea de Jos”, finanţat prin Programul Operaţional Comun România – Ucraina - R. Moldova 2007-2013 şi care are ca aplicant principal Consiliul Judeţului Galaţi, partener fiind Consiliul Raional Cahul - R. Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului, aşa cum au fost ele expuse şi în cadrul lucrărilor prezentate cu ocazia Zilei EDJ sunt:
  • Promovarea imaginii Euroregiunii “Dunărea de Jos” şi a regiunilor sale membre cu accentuarea valorilor culturale comune şi specifice deosebit de bogate ale zonei;
  • Realizarea unui schimb de experienţă la nivelul autorităţilor publice, din regiunile membre ale Euroregiunii, prin organizarea, în comun, a unei manifestări culturale de mare amploare;
  • Întărirea relaţiilor de colaborare transfrontalieră la nivelul societăţii civile şi valorificarea diversităţii culturale şi etnice de la graniţa de est a Uniunii Europene.
Bugetul total al proiectului este de 167.492 de euro, din care 149.955,59 euro reprezintă grantul, iar 17.536,41 euro cofinanţarea.
Proiectul „Promovare culturală comună - mijloc de dezvoltare a cooperării euroregionale la Dunărea de Jos” se derulează pe o perioadă de 12 luni, obiectivul general al acestuia fiind susţinerea cooperării euroregionale, prin creşterea capacităţii autorităţilor publice din regiunile membre ale Euroregiunii „Dunărea de Jos”, de a gestiona în comun proiecte cu impact transfrontalier şi intensificarea relaţiilor de colaborare la nivel cultural.

duminică, 24 iulie 2011

"Am reclamat Ucraina..."

  •  Un moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, la un pas de dezastru
Sfinţirea la mijlocul lunii iulie a primei biserici româneşti "nou"ridicată, de la ocuparea Basarabiei de către URSS,  în Frumuşica sau Hagi Curda, cum i se mai spune acum micii localităţi din sudul Ucrainei (redenumită de autorităţile locale Camâşovca), locuită preponderent de români - a fost la un pas să degenereze într-un conflict internaţional ale carei consecinţe cu greu i-ar fi făcut faţă autorităţile ucrainene şi nu numai. 

            Pe lângă faptul că mai multe autocare cu români aflaţi în pelerinaj au fost blocate în vămile ucrainene ore în şir fără prea multe explicaţii(doar pentru a întârzia călătorii să ajungă în timp util la slujba religioasă), un microbuz cu jurnalişti a fost controlat "la sânge" iar pasagerii şicanaţi de vameşi, după ce doi dintre oamenii de media au fost trimişi pe jos acasă, fiind declaraţi indezirabili pentru...libertatea lor de expresie. 
Nici intervenţia consulilor români, de la Odesa şi de la Kiev, pe lângă oficialii ucraineni, nu a avut darul să schimbe ceva în modul defectuos de comunicare al vameşilor cu turiştii români. Mare parte din excursia iniţiatică a studenţilor, jurnaliştilor şi oamenilor de cultură români care şi-au dorit să viziteze meleagurile basarabene aflate (vremelnic) acum sub administraţie straină, s-a redus mare parte din timp la staţionarea în vămile ucrainene. 
Aşa cum este românul hâtru în momentele deosebite în care l-a pus viaţa adeseori şi de această dată nu s-a dezis. Pasagerii opriţi în vamă de ucraineni ore în şir au susţinut că vecinii lor, supăraţi că oficialităţile lor au lăsat de izbelişte sudul Basarabiei în ultimii ani, şi confuntaţi dintr-odată cu un flux foarte mare de turişti nu au vrut să se facă de ruşine în faţa străinilor şi au insistat ca pelerinii pentru biserica de la Hagi Curda să facă un tur "în amănunţime"în vămi (în lipsă de obiective turistice) considerate de autohtoni "cele mai noi investiiţii".
Lăsând gluma la o parte, ulterior, odată ajunşi acasă, după terminarea pelerinajului la noua biserică sfinţită, au aflat că potrivit unor informaţii lansate în presă parcă"pe sub mână"s-a acreditat ideea că acţiunea de temporizare a vameşilor ucraineni şi prezenţa numeroasă a poliţiştilor în satul Hagi-Curda ar putea fi "explicată"prin faptul că s-a încercat preîntâmpinarea unor ciocniri sângeroase cu localnicii naţionalişti (a se vedea însemnarea de pe blogul lui George Simion - Cazacii pravoslavnici, pe post de mineri sau articolul din Mesagerul de Bistriţa-Năsăud - Mail primit la redacţie, din Hagi Curda)

Până la aflarea versiunii oficiale reprezentanţii Ucrainei au de dat, totuşi, explicaţii...diplomatice, ei fiind reclamaţi şi interpelaţi la Preşedintele României, Organismelor societăţii civile sauComisia Europeană (vezi aici)



Dar iată firul evenimentelor care au inflamat spiritele, aşa cum au fost ele relatate în presă:
   - Sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Camâşovca, Ucraina (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - DRP)
Ceremonia de sfinţire a Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Camâşovca (raionul Ismail – Ucraina) va avea loc sâmbătă, 16 iulie a.c., începând cu ora 10:00. Slujba de sfinţire va fi oficiată de către Înaltpreasfinţia Sa Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor şi va reuni români din cele trei state vecine.
   - Un autocar al coalitiei Actiunea 2012 este oprit la Hagi Curda...(Hotnews.ro)
Autocarul coalitiei Actiunea 2012, care se deplasa sambata dimineata la Hagi Curda pentru sfintirea primei biserici romanesti din sudul Basarabiei, raionul Ismail, Ucraina, este oprit de mai bine de trei ore si nu ii este permisa trecerea la vama de catre autoritati, potrivit unui comunicat remis de Actiunea 2012 si citat de Agerpres.
    - Calvar la granita cu Ucraina (asinfo.ro) 
Autoritatile ucrainene au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a impiedica accesul jurnalistilor romani la evenimentul de la Hagi Curda, sat romanesc din raionul Ismail
   - Peste 100 de români, opriţi de vameşii ucraineni la Reni pentru a nu ajunge la sfinţirea unei biserici...(adevarul.ro)
Oficiali, jurnalişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi studenţi, toţi români şi moldoveni, se îndreptau spre Hagi Curda, unde s-a sfinţit prima biserică românească din Bugeac, astăzi regiunea Odesa (Ucraina), în locul celei demolate în perioada sovietică.
   - Timp de patru ore - Două autocare, blocate în vama Reni (Viata Libera)
Unul dintre cele două autocare blocate la graniţa de la Reni - dintre Republica Moldova şi Ucraina - a pornit din Galaţi, cu scopul de a ajunge la sfinţirea bisericii româneşti de la Hagi Curda. Avea aproximativ 40 de studenţi români şi basarabeni de la universităţile din Galaţi, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa. 
   - Nouă studenţi şi un jurnalist din Galaţi sunt blocaţi ... la intrare în Ucraina (adevarul.ro)
Aceştia sunt într-un autocar care mergea spre un sat ucrainean unde urma să fie sfinţită prima biserică româneasc. 
   - S-a sfinţit Biserica românească din Hagi Curda (Viata Libera)
Ziua de 16 iulie, anul Domnului 2011, a fost pentru românii din localitatea Hagi Curda (astăzi Camâşovca), din apropiere de Odessa - Ucraina, una cu totul specială. A fost ziua când creştinii din străvechiul pământ românesc din ţinutul Bugeacului, sudul Basarabiei - astăzi în Ucraina, şi-au împlinit un vis: au participat la sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.

Ceremonia religioasă în noul locaş, ridicat sub hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a fost oficiată, în cele din urmă la ora fixată, de Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Petru, împreună cu un sobor format din zeci de preoţi şi diaconi.
          Cele câteva sute de enoriaşi de origine română, din localitate, dar şi ceilalţi români prezenţi la ceremonia religioasă, s-au bucurat de prezenţa a numeroşi oficiali din R.Moldova şi România, printre care preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, deputatul R. Moldova, Gheorghe Brega şi reprezentantul Departamentului Românilor de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac.
          La invitaţia secretarului general al Consiliului Mondial Roman din SUA, Nicolae Popa (cel care a contribuit cu o sumă consistentă la ridicarea bisericii), de asemenea, numeroşi studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din România şi R. Moldova, însoţiţi şi de jurnalişti s-au perindat toată ziua de sâmbătă (16 iulie) către lăcaşul sfânt. Cu această ocazie, Nicolae Popa a declarat că, deja, împreună cu lideri ai Ligii Studenţilor este implicat în construirea unei clopotniţe la o mănăstire a Mitropoliei Basarabiei din Cahul, R.Moldova