2015. Serie anuală de evenimente lansată şi în România

sâmbătă, 29 iunie 2013

Scrisoare deschisă de ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DUNĂRII

Ziua Internaţională a Dunării dă posibilitatea celor peste 83 de milioane de locuitori ai celor 14 state din bazinul Dunării să sărbătorească în comun unul dintre cele mai mari sisteme fluviale din Europa. 
29 iunie, Ziua Dunării, este o celebrare a unui râu mai curat, mai sigur după 18 ani de cooperare internaţională. Aşa cum este promovată an de an, Ziua Dunării întăreşte solidaritatea dintre oameni care, în ciuda culturii şi istoriei, oarecum, diferite, nu poate converge decât spre dorinţa comună şi responsabilitatea de a proteja resursele preţioase pe care natura le oferă.
Cu ocazia acestui moment semnificativ de istorie europeană, la GALAŢI (oraşul-port cel mai important din zona maritimă a fluviului), încă odată, şi-au dat mâna reprezentanţii sectorului neguvernamental şi cel instituţional pentru a realiza, poate, cel mai consistent program de sărbătoare, bogat în manifestări desfăşurate pe parcursul întregii săptămâni ce a precedat 29 iunie, după cum titrează Forumul Jurnalistilor Gălăţeni, într-un grupaj informativ anunţat online. vezi AICI

fiz. Emil Strungă
Directorul CMSNGI
Complex Muzeal de
Ştiinţele Naturii
prof. Petruţa Moisi
Preşedintele CCEG

Centrul Consultanţă

Ecologică Galaţi
Profitând de ocazie, doi dintre oamenii cheie printre organizatori,  care au stat la dispoziţia publicului în timpul manifestărilor, au accentuat printr-o scrisoare deschisă (rânduri care se regăsesc şi pe pliantele ce au marcat public Ziua Dunării) semnificaţia acestei zile, subliniind importanţa protejării mediului şi apei, din calitatea expertizei actvităţilor desfăşurate.
 ************ 

În întreg bazinul hidrografic al Dunării ziua de 29 iunie este sărbătorită prin organizarea de conferinţe, expoziţii, concursuri, expediţii şi multe, multe alte acţiuni desfăşurate în toate cele 14 ţări. România, care se află aproape în întregime în bazinul hidrografic al Dunării (94%), acordă aceeaşi atenţie evenimentului începând cu prima ediţie în 2004, în fiecare an.  

În cadrul manifestărilor, se acordă diplome, se publică articole care, la un loc, reprezintă o încercare de convingere că se acţionează în direcţia asigurării unei protecţii reale a tuturor bunurilor şi serviciilor pe care Dunărea ni le oferă atât de generos. 

Începând cu 1992, la nivel european s-au înfiinţat comisii, s-au elaborat directive europene precum Directiva Cadru Apă (60/2000/EC), s-au cheltuit milioane de euro pentru ca protecţia apelor, de care vorbim, să devină realitate. 

În tot acest timp, de mai bine de 20 de ani, s-a constatat o continuă distrugere a ecosistemului Dunării prin: îndiguiri, baraje, dragaje, betonări de maluri, proiectele a sute de hidrocentrale de mai mici dimensiuni, chiar dacă se cunosc implicaţiile nocive ale activităţii hidrocentralelor masive ( Gabcikovo, Portile de Fier) ce au generat probleme ecosistemelor acvatice aproape de nerezolvat !  

Specii de peşti dispar, luncile inundabile nu fac faţă revărsărilor de ape şi, astfel, localităţile sunt afectate, oamenii plâng asistând neputincioşi văzându-şi bunurile luate de puhoaie ; se uită însă repede suferinţa altora iar noi ne văităm de secetă, de căldura excesivă şi de puhoaie, tornade şi vijelii.

Trebuie să ne pese mai mult, să fim mai responsabili în acţiunile noastre zilnice şi să ne fie foarte dragă Dunărea, râurile şi lacurile, şi astfel le vom proteja mai bine.

Împreună, vineri 28 iunie 2013, sărbătorim fluviul Dunărea, mulţumindu-i pentru tot ce ne oferă cu atâta generozitate.


Data de 29 iunie marchează semnarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea în 1994 de către Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Ungaria, Moldova, Romania, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. ICPDR coordonează toate activităţile desfăşurate în cadrul convenţiei, fiind singurul organism de decizie. România a devenit stat membru în 1995, o dată cu ratificarea (prin Legea 14/1995) Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului. România s-a angajat să monitorizeze calitatea apelor, măsurile de protecţia calităţii apelor, precum şi să continue proiectul în valoare de 10,8 milioane de dolari privind reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Dintre ţările dunărene România deţine cea mai mare suprafaţă - 30% din Bazinul Dunării, sectorul cel mai lung al fluviului, 1.076 km, şi Delta Dunării, a doua mare zonă umedă din Europa.