Euroregiunea Dunărea de Jos

Începuturi ... primii pași 

* În timpul reuniunii preşedinţilor din România, R. Moldova și Ucraina, din 4 iulie 1997, organizată la Ismail-Ucraina, se trasează viitoarele direcții ale cooperării transfrontaliere. Cei trei lideri semnează Acordul de cooperare trilaterală, reprezentând concretizarea primei trilaterale regionale, la care România participă ca ţară fondatoare.

* Bazându-se pe "Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră între colectivităţile sau autorităţile teritoriale", la 14 august 1998 reprezentanții regiunilor de frontieră a celor trei state vecine semnează Acordul privind înfiinţarea Euroregiunii "Dunărea de Jos". 

* Inițial, la ședința de constituire a noului organism de cooperare au participat reprezentanții din Ucraina - regiunea Odesa, din România (judeţele Brăila, Galați, Tulcea) şi cei din Moldova (raioanele Cahul, Cantemir, Vulcănești - reorganizat admnistrativ, actual UTA Găgăuzia).  

* În timpul acestei întâlniri, s-a aprobat statutul şi regulamentul de funcționare a noii Euroregiuni. 

Timp de 10 ani activitatea EDJ a fost limitată legislativ, organismul funcționând ca asociație fără personalitate juridică, cu sediul la Galați. În 2008, la împlinirea unui deceniu de existență a euroregiunii, se ia hotărârea constituirii Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră (ACT) a Euroregiunii „Dunărea de Jos”

Aprobarea si semnarea Acordului privind infiintarea 

Asociatiei de Cooperare Transfrontaliera Euroregiunea 'Dunarea de Jos'  

iulie 2008, Odessa - Ucraina   

După câteva întâlniri ale membrilor consiliului euroregional, ACT dobândește personalitate juridică. Partenerii semnatari ai documentelor de înființare: din România - judeţele Tulcea, Brăila şi Galaţi; din R. Moldova - raioanele Cahul şi Cantemir; din Ucraina - regiunea Odesa.
Primul șef al noii structuri devine președintele în exercițiu, la acea vreme, al Euroregiunii Dunărea de Jos, Nicolae Skoryk, preşedintele Consiliului Regional Odesa.

Semnarea la Galați-România, în decembrie 2008, a actelor de  înființare a Asociației de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea "Dunărea de Jos" ca persoană juridică română

 

   Din 11 decembrie 2009 preşedinţia Consiliului Euroregiunii Dunărea de Jos, organismul de conducere al Euroregiunii, este preluată de Consiliul Judeţean Galaţi, pentru o perioadă de doi ani (decembrie 2009-decembrie 2011). 

Decembrie 2009. În cadrul Adunării Generale a Asociației de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”a avut loc predarea de către Consiliul Regional Odessa către Consiliul Județului Galaţi a funcțiilor de conducere

Preşedintele ACT și EDJ devine Eugen Chebac (preşedintele CJ Galaţi), desemnat de reprezentanții administrațiilor partenere în proiect, în cadrul lucrărilor consiliului euroregiunii desfășurat între 9 - 12 decembrie 2009 la Odesa - Ucraina, titrează și Portalul Național de Administrație.

Euroregiunea Dunărea de Jos, în plină expansiune peste Prut

Eugen Chebac

Preşedintele Euroregiunii Dunărea de Jos şi al Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, Eugen Chebac, a anunţat oficial miercuri, 20 aprilie 2011, că se doreşte extinderea euroregiunii iar primii care şi-au arătat intenţia de aderare sunt reprezentanţii găgăuzilor, din R. Moldova.

Potrivit Agenţiei Kardeniz Press, prim-vicepreşedintele Comitetului Executiv al Unităţii Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia, din R. Moldova, Feodor Valeriu Ianioglo, aflat în vizită la Galaţi în fruntea unei delegaţii din regiunea de peste Prut, pentru discuţii bilaterale pe probleme economico-edilitare cu repezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Economică Sud-Est din România, a susţinut că Găgăuzia are nevoie de cooperare interregională şi a înaintat lui Eugen Chebac (care este şi preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi) solicitarea de aderare la cele două organisme de cooperare transfrontalieră.

Până la validarea documentelor de aderare a regiunii autonome la structurile transfrontaliere, de către reprezentanţii României şi ai R. Moldova, cei doi oficiali regionali, gălăţean şi găgăuz, au făcut însă un prim pas prin semnarea unui acord de colaborare dintre judeţul Galaţi şi UTA Găgăuzia pe probleme ecologice şi de investiţii în reţeaua deficitară de apă şi canalizare din cele trei districte găgăuze: Comrat, Vulcăneşti şi Ceadâr-Lunga