Specialiştii de mediu - baza iniţativelor de cooperare europeană în bazinul Dunării şi a Mării Negre

Pe fondul intensificării relaţiilor trilaterale (în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos, care a căpătat o importanţă semnificativă – de exemplu) şi a dezvoltării regionale din ultimii ani, privind realizarea proiectelor cu finanţare europeană de către cele trei state vecine, la graniţa Uniunii Europene, România, Rep. Moldova şi Ucraina, printre organizaţiile care şi-au dovedit profesionalismul, dar şi implicarea inovativă în domeniile vizate de proiectele propuse, de importanţă deosebită s-au dovedit cele care au desfăşurat activităţi de cercetare ştiinţifică şi management de mediu.

În contextul noilor prioritizări ale programelor europene de vecinătate şi parteneriat pentru statele din bazinul Dunării dar şi cele aferente Mării Negre, activitatea unor astfel de organizaţii devine vitală în conştientizarea problemelor de mediu şi dezvoltare regională. În condiţiile în care România este parte a două dintre aceste iniţiative de cooperare europeană - Strategia Dunării, lansată în 2008 şi a Sinergiei Mării Negre, care a început în 2007 – competenţele în domeniul protecţiei mediului stau la baza accesării a mare parte din proiectele de finanţare viitoare.

Din România este de amintit CCEG – Centrul de Consultanţă Ecologică, cu sediul în Galaţi; din Rep. Moldova amintim de REC – Centrul Regional de Mediu, cu sediul principal la Chişinău (şi un centru zonal în Cahul); iar din Ucraina avem CRS – Centrul pentru Studii Regionale, cu sediul în Odesa.(vezi interviuri cu reprezentanţii ong-urilor aici)

Drumul Ucrainei spre Europa este "bătătorit" de specialiştii în dezvoltare regională

Astăzi, interviul nr. 3:   ONG din Odesa, Ucraina

Igor Studennikov (dr.)  Oleg Dyakov (st.)

Pe cei doi reprezentaţi ai CRS – Centrul pentru Studii Regionale, din Odesa, Ucraina, Igor Studennikov şi Oleg Dyakov (foto), i-am întâlnit la mijlocul lunii iunie, la Chişinău, participând ca parteneri în proiectul transfrontalier de mediu „MAI PUŢINE DEŞEURI în Regiunea de NORD-VEST A MĂRII NEGRE”, coordonat de reprezentanţii Centrului Regional de Mediu ( REC) din Rep. Moldova şi derulat de organizaţii de pe teritoriul a 4 state: Bulgaria, Rep. Moldova, România şi Ucraina.

A fost un bun prilej pentru a obţine un interviu din partea unor profesionişti în cercetarea de mediu dar şi experţi recunoscuţi în derularea de proiecte cu finanţare europeană de anvergură - I.Studennikov, ca director executiv de programe şi O.Dyakov, manager de proiect în cadrul Centrului ucrainean.

Igor Studennikov

director executiv de programe 

Centrul pentru Studii Regionale

Rep. - Cine este şi cu ce se ocupă Centrul pentru Studii Regionale?

I.S. - CRS este o organizaţie care activează de aproape 15 ani în domeniul dezvoltării regionale. De la început a promovat cooperarea transfrontalieră în Euroregiunea Dunărea de Jos. Recunoaşterea profesionalismului membrilor săi a condus la un parteneriat solid cu Comisia Dunării în domeniul protecţiei mediului şi al fluviului Dunărea. De altfel, Oleg D. este membru expert în 2 comisii ale ICPDR (Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea, cu sediul la Viena) 

ICPDR cuprinde 15 de părţi contractante, care s-au angajat să implementeze Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunărea. Obiectivele finale sunt să coopereze în chestiunile fundamentale de gospodărire a apelor şi de a lua toate măsurile legale, administrative şi tehnice adecvate pentru a menţine şi îmbunătăţi calitatea Dunării şi mediului.

Ucraina: Trei sub-bazine ale Dunării sunt parţial situate în Ucraina - Bazinul Tisa, Prut şi Siret, precum şi o parte din Delta Dunării. Aproape 3 milioane de oameni trăiesc în partea ucraineană a bazinului Dunării, care reprezintă mai mult de 3% din totalul populaţiei din bazinul hidrografic.

Oleg Dyakov
manager de proiect 
Centrul pentru Studii Regionale

O.D. – Am derulat prin CRS şi am participat ca expert la multe proiecte de succes. Unele au fost realizate şi cu sprijinul CCE Galaţi, ambele organizaţii în calitate şi de membrii ai reţelei de organizaţii neguvernamentale din bazinul Dunării – Forumul deMediu al Dunării (o platformă a ONG-urilor specializate pe problematica fluviului Dunărea) 

I.S. – Şi pe plan intern, competenţele noastre sunt apreciate şi trebuie să amintesc că CRS este membru al Asociaţiei Naţionale din Ucraina a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (NARDA) 

Creată în 2001, asociaţia NARDA numără acum 43 de organizaţii care funcţionează sub forma unor agenţii de dezvoltare regională (ADR). Acestea cooperează cu autorităţile locale sau naţionale în calitate de centre focale ale planificării strategice şi a zonelor de sprijin pentru dezvoltarea de proiecte, pentru a oferi colaborare intersectorială eficientă guvernului şi comunităţii de afaceri, pentru a crea un mediu economic nou şi de calitate.

O.D. – De altfel, CRS este implicat în promovarea noii iniţiative de cooperare europeană - Strategia Dunării – în Ucraina, în calitatea de membru a ForumuluiDunării pentru Societatea Civilă. Unul dintre proiectele în curs de derulare acum este cel prin care asigurăm asistenţă organismelor guvernamentale pentru ca Ucraina să devină mai activă în pregătirea proiectelor şi mai implicată în accesarea programelor SUERD vezi aici 

I.S. – Trebuie să mai amintim faptul că, în România, mai cooperăm bine în domeniul protecţiei mediului cu autorităţile şi organismele locale din Tulcea. Am coordonat un proiect foarte mare, cu finanţare europeană, care a vizat managementul integrat al apelor în perimetrul Deltei Dunării pentru „imunizarea ecosistemului” la schimbările climatice. Vezi aici 

I.S. - Un alt proiect de anvergură, în care suntem implicaţi şi care este în derulare sub coordonarea directă a ICPDR şi cofinanţat prin Programul de mediu al Naţiunilor Unite, este proiectul "mixt de monitorizare a mediului, evaluare şi schimb de informaţii pentru managementul integrat al regiunii Deltei Dunării". În acest caz sunt angrenate toate cele trei ţări vecine – România, Rep. Moldova şi Ucraina – în vederea „îmbunătăţirii cooperării transfrontaliere în Delta Dunării şi consolidarea capacităţilor pentru a introduce o abordare (comună-n.a.) a bazinului hidrografic pentru gestionarea resurselor naturale din Delta Dunarii” mai multe aici

• Cu doar 7-8 angajaţi dar sprijiniţi de o reţea extinsă de experţi şi specialişti din diverse domenii, cu care colaborează pe proiecte, CRS - Centrul pentru Studii Regionale, din Odesa, este parte integrantă a reţelei de organizaţii pe care Uniunea Europeană se sprijină în eforturile sale de dezvoltare transfrontalieră. Prin activităţile desfăşurate, cum ar fi: Studii regionale şi de cercetare aplicată; Management de proiect; Consultanţă pentru autorităţile centrale, regionale şi locale; Educaţie şi formare. CRS acoperă domenii de cercetare precum : cooperare transfrontalieră; dezvoltare regională; cercetare a coastelor şi a zonelor costiere marine(ICZM); conservarea zonelor umede, refacere şi utilizare durabilă; gestionare durabilă a resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii în regiunea ucraineană a Mării Azov, Mării Negre şi a Deltei Dunării.

interviu realizat cu sprijinul şi în traducerea d-nei prof. Petruţa Moisi, coordonator al Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi

Scrisoare deschisă de ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DUNĂRII

Ziua Internaţională a Dunării dă posibilitatea celor peste 83 de milioane de locuitori ai celor 14 state din bazinul Dunării să sărbătorească în comun unul dintre cele mai mari sisteme fluviale din Europa. 

29 iunie, Ziua Dunării, este o celebrare a unui râu mai curat, mai sigur după 18 ani de cooperare internaţională. Aşa cum este promovată an de an, Ziua Dunării întăreşte solidaritatea dintre oameni care, în ciuda culturii şi istoriei, oarecum, diferite, nu poate converge decât spre dorinţa comună şi responsabilitatea de a proteja resursele preţioase pe care natura le oferă.

Cu ocazia acestui moment semnificativ de istorie europeană, la GALAŢI (oraşul-port cel mai important din zona maritimă a fluviului), încă odată, şi-au dat mâna reprezentanţii sectorului neguvernamental şi cel instituţional pentru a realiza, poate, cel mai consistent program de sărbătoare, bogat în manifestări desfăşurate pe parcursul întregii săptămâni ce a precedat 29 iunie, după cum titrează Forumul Jurnalistilor Gălăţeni, într-un grupaj informativ anunţat online. vezi AICI

fiz. Emil Strungă

Directorul CMSNGI

Complex Muzeal de

Ştiinţele Naturii

prof. Petruţa Moisi

Preşedintele CCEG

Centrul Consultanţă

Ecologică Galaţi

Profitând de ocazie, doi dintre oamenii cheie printre organizatori,  care au stat la dispoziţia publicului în timpul manifestărilor, au accentuat printr-o scrisoare deschisă (rânduri care se regăsesc şi pe pliantele ce au marcat public Ziua Dunării) semnificaţia acestei zile, subliniind importanţa protejării mediului şi apei, din calitatea expertizei actvităţilor desfăşurate.

 ************ 

În întreg bazinul hidrografic al Dunării ziua de 29 iunie este sărbătorită prin organizarea de conferinţe, expoziţii, concursuri, expediţii şi multe, multe alte acţiuni desfăşurate în toate cele 14 ţări. România, care se află aproape în întregime în bazinul hidrografic al Dunării (94%), acordă aceeaşi atenţie evenimentului începând cu prima ediţie în 2004, în fiecare an.  

În cadrul manifestărilor, se acordă diplome, se publică articole care, la un loc, reprezintă o încercare de convingere că se acţionează în direcţia asigurării unei protecţii reale a tuturor bunurilor şi serviciilor pe care Dunărea ni le oferă atât de generos. 

Începând cu 1992, la nivel european s-au înfiinţat comisii, s-au elaborat directive europene precum Directiva Cadru Apă (60/2000/EC), s-au cheltuit milioane de euro pentru ca protecţia apelor, de care vorbim, să devină realitate. 

În tot acest timp, de mai bine de 20 de ani, s-a constatat o continuă distrugere a ecosistemului Dunării prin: îndiguiri, baraje, dragaje, betonări de maluri, proiectele a sute de hidrocentrale de mai mici dimensiuni, chiar dacă se cunosc implicaţiile nocive ale activităţii hidrocentralelor masive ( Gabcikovo, Portile de Fier) ce au generat probleme ecosistemelor acvatice aproape de nerezolvat !  

Specii de peşti dispar, luncile inundabile nu fac faţă revărsărilor de ape şi, astfel, localităţile sunt afectate, oamenii plâng asistând neputincioşi văzându-şi bunurile luate de puhoaie ; se uită însă repede suferinţa altora iar noi ne văităm de secetă, de căldura excesivă şi de puhoaie, tornade şi vijelii.

Trebuie să ne pese mai mult, să fim mai responsabili în acţiunile noastre zilnice şi să ne fie foarte dragă Dunărea, râurile şi lacurile, şi astfel le vom proteja mai bine.

Împreună, vineri 28 iunie 2013, sărbătorim fluviul Dunărea, mulţumindu-i pentru tot ce ne oferă cu atâta generozitate.

Data de 29 iunie marchează semnarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea în 1994 de către Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Ungaria, Moldova, Romania, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. ICPDR coordonează toate activităţile desfăşurate în cadrul convenţiei, fiind singurul organism de decizie. România a devenit stat membru în 1995, o dată cu ratificarea (prin Legea 14/1995) Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului. România s-a angajat să monitorizeze calitatea apelor, măsurile de protecţia calităţii apelor, precum şi să continue proiectul în valoare de 10,8 milioane de dolari privind reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Dintre ţările dunărene România deţine cea mai mare suprafaţă - 30% din Bazinul Dunării, sectorul cel mai lung al fluviului, 1.076 km, şi Delta Dunării, a doua mare zonă umedă din Europa.