2015. Serie anuală de evenimente lansată şi în România

luni, 5 august 2013

„Dunărea Maritimă – legătură viabilă între reţeaua transeuropeană de transport şi bazinul Mării Negre”

Cu un buget de peste 600 de mi de euro, la începutul lunii august, la Galaţi a demarat unul dintre cele mai importante proiecte internaţionale realizat în ultimul an de o entitate locală, UPIR (UNIUNEA PORTURILOR INTERIOARE ROMANESTI) - „DANUBE – BLACK SEA CONNECTION OF EUROPEAN AND ASIAN ECONOMY,A STEP FOR SUBSTANTIAL GROWTH OF THE BLACK SEA AREA” (prescurtat, DABS) – menit să pună în valoare porturile dunărene şi cele de la Marea Neagră.
managerul proiect
DABS-
Ilie Drăgan

De altfel, tema anunţată a primei conferinţe, organizate la Hotel Vega din Galaţi, ce a lansat efectiv proiectul, în prezenţa partenerilor - „Dunărea Maritimă – legătură viabilă între reţeaua transeuropeană de transport şi bazinul Mării Negre”- a suscitat interesul participanţilor pe parcursul întregii zile de 1 august.

În deschiderea evenimentului, managerul de proiect Ilie Drăgan (vezi foto) a subliniat că iniţiativa dar şi eforturile principale ale realizării acestui proiect i-au aparţinut coordonatorului UPIR, dir.adj. Al APDM Galaţi, Carmen Costache.

„Ideea acestui proiect a apărut acum 2 ani. Cei din administraţia portuară şi operatorii ne-am tot gândit ce am putea face ca să redăm Galaţiului importanţa pe care a avut-o acum 20 de ani şi pe care, din păcate, a pierdut-o. Practic, suntem o rută veche, este vorba despre sistemul ponto-baltic, dar am fost eliminaţi din această competiţie care este a bazinului Mării Negre. Dacă urmăriţi rezultatele studiului făcut de organizaţia Traceca, o să observaţi că toate fluxurile şi toate conexiunile care sunt acum în bazinul Mării Negre exclud Galaţiul. Şi-atunci ne-am dat seama că noi suntem la ţărm şi oferim nişte servicii utilizatorilor, asta însemnând cei care dirijează marfa şi care fac lucrurile să se mişte. Ca să putem să fim atractivi şi să putem oferim un pachet de servicii interesante, trebuie să cunoaştem foarte bine ce aşteaptă ei şi ce i-ar putea determina să treacă pe la noi. Nu mai trebuie să stăm în aşteptare şi să facem investiţii şi să ne pregătim aşa cum ne imaginăm noi că ar trebui să fie, ci în primul rând trebuie să ştim ce aşteaptă ei de la noi, ca noi să ştim ce trebuie să facem. Deci, am schimbat un pic regulile: o să ieşim noi pe piaţă şi n-o să mai aşteptăm piaţa să vină la noi. Asta a fost ideea acestui proiect, să ieşim noi pe piaţă. Totodată, în acest proiect nu mai este vorba despre portul Galaţi, ci despre întreg oraşul Galaţi”, a susţinut Carmen Costache, în cadrul unei conferinţe de presă.
  • Proiectul "multinaţional" se desfăşoară pe un an de zile (iunie 2013 – mai 2014)

„Obiectivul general propus este de a dezvolta economic zona „prin susţinerea accesului îmbunătăţit şi conexiuni mai bune ale economiei europene şi asiatice printre porturi, în zona Dunăre-Marea Neagră”a anunţat Drăgan la prezentarea proiectului.
„DABS are ca obiective specifice identificarea posibilităţilor de cooperare economică între ţările UE şi statele terţe, exploatând oportunităţile oferite de porturile maritime dunărene ca porţi de intrare continentală pentru schimburile comerciale cu Asia, identificarea şi implementarea de coridoare intermodale utilizând cu precădere transportul maritim în bazinul Marii Negre. Rezultatele se vor materializa într-un studiu de piaţă privind schimburile comerciale de mărfuri între ţările din bazinul Mării Negre şi piaţa unică europeană. Pe baza acestuia, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru implementarea unei linii regulate de navigaţie”, a mai amintit Ilie Drăgan în expunerea sa.

Beneficiarii direcţi ai realizării proiectului, după cum au anunţat organizatorii conferinţei, sunt membrii Uniunii Porturilor Interioare Româneşti (UPIR) şi Samsun Special Provincial Administration (SSPA) din Turcia. Ca parteneri de lucru s-a apelat la organizaţii şi instituţii din ţările vecine şi cu activităţi în domeniu: The Agency for Cross-Border Cooperation and European Integration (ACTIE) din R. Moldova; Union of Bulgarian Black Sea Local Authorities (UBBSLA) din Bulgaria; The Communal Organization Agency for Cross Border Cooperation “EuroRegion ”Lower Danube” (COACBC) din Ucraina; International Centre for Social Research and Policy Analysis (ICSRPA) din Georgia; European Regional Framework for Co-operation (ERFC) din Grecia şi Municipalitatea din Inebolu, din Turcia.

luni, 1 iulie 2013

Specialiştii de mediu - baza iniţativelor de cooperare europeană în bazinul Dunării şi a Mării Negre

Pe fondul intensificării relaţiilor trilaterale (în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos, care a căpătat o importanţă semnificativă – de exemplu) şi a dezvoltării regionale din ultimii ani, privind realizarea proiectelor cu finanţare europeană de către cele trei state vecine, la graniţa Uniunii Europene, România, Rep. Moldova şi Ucraina, printre organizaţiile care şi-au dovedit profesionalismul, dar şi implicarea inovativă în domeniile vizate de proiectele propuse, de importanţă deosebită s-au dovedit cele care au desfăşurat activităţi de cercetare ştiinţifică şi management de mediu.
În contextul noilor prioritizări ale programelor europene de vecinătate şi parteneriat pentru statele din bazinul Dunării dar şi cele aferente Mării Negre, activitatea unor astfel de organizaţii devine vitală în conştientizarea problemelor de mediu şi dezvoltare regională. În condiţiile în care România este parte a două dintre aceste iniţiative de cooperare europeană - Strategia Dunării, lansată în 2008 şi a Sinergiei Mării Negre, care a început în 2007 – competenţele în domeniul protecţiei mediului stau la baza accesării a mare parte din proiectele de finanţare viitoare.

Din România este de amintit CCEG – Centrul de Consultanţă Ecologică, cu sediul în Galaţi; din Rep. Moldova amintim de REC – Centrul Regional de Mediu, cu sediul principal la Chişinău (şi un centru zonal în Cahul); iar din Ucraina avem CRS – Centrul pentru Studii Regionale, cu sediul în Odesa.(vezi interviuri cu reprezentanţii ong-urilor aici)

duminică, 30 iunie 2013

Drumul Ucrainei spre Europa este "bătătorit" de specialiştii în dezvoltare regională

Astăzi, interviul nr. 3:   ONG din Odesa, Ucraina

Igor Studennikov (dr.)  Oleg Dyakov (st.)
Pe cei doi reprezentaţi ai CRS – Centrul pentru Studii Regionale, din Odesa, Ucraina, Igor Studennikov şi Oleg Dyakov (foto), i-am întâlnit la mijlocul lunii iunie, la Chişinău, participând ca parteneri în proiectul transfrontalier de mediu „MAI PUŢINE DEŞEURI în Regiunea de NORD-VEST A MĂRII NEGRE”, coordonat de reprezentanţii Centrului Regional de Mediu ( REC) din Rep. Moldova şi derulat de organizaţii de pe teritoriul a 4 state: Bulgaria, Rep. Moldova, România şi Ucraina.

A fost un bun prilej pentru a obţine un interviu din partea unor profesionişti în cercetarea de mediu dar şi experţi recunoscuţi în derularea de proiecte cu finanţare europeană de anvergură - I.Studennikov, ca director executiv de programe şi O.Dyakov, manager de proiect în cadrul Centrului ucrainean.

Igor Studennikov

director executiv de programe 

Centrul pentru Studii Regionale
Rep. - Cine este şi cu ce se ocupă Centrul pentru Studii Regionale?
I.S. - CRS este o organizaţie care activează de aproape 15 ani în domeniul dezvoltării regionale. De la început a promovat cooperarea transfrontalieră în Euroregiunea Dunărea de Jos. Recunoaşterea profesionalismului membrilor săi a condus la un parteneriat solid cu Comisia Dunării în domeniul protecţiei mediului şi al fluviului Dunărea. De altfel, Oleg D. este membru expert în 2 comisii ale ICPDR (Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea, cu sediul la Viena) 

ICPDR cuprinde 15 de părţi contractante, care s-au angajat să implementeze Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunărea. Obiectivele finale sunt să coopereze în chestiunile fundamentale de gospodărire a apelor şi de a lua toate măsurile legale, administrative şi tehnice adecvate pentru a menţine şi îmbunătăţi calitatea Dunării şi mediului.
Ucraina: Trei sub-bazine ale Dunării sunt parţial situate în Ucraina - Bazinul Tisa, Prut şi Siret, precum şi o parte din Delta Dunării. Aproape 3 milioane de oameni trăiesc în partea ucraineană a bazinului Dunării, care reprezintă mai mult de 3% din totalul populaţiei din bazinul hidrografic.
Oleg Dyakov
manager de proiect 
Centrul pentru Studii Regionale
O.D. – Am derulat prin CRS şi am participat ca expert la multe proiecte de succes. Unele au fost realizate şi cu sprijinul CCE Galaţi, ambele organizaţii în calitate şi de membrii ai reţelei de organizaţii neguvernamentale din bazinul Dunării – Forumul deMediu al Dunării (o platformă a ONG-urilor specializate pe problematica fluviului Dunărea) 
I.S. – Şi pe plan intern, competenţele noastre sunt apreciate şi trebuie să amintesc că CRS este membru al Asociaţiei Naţionale din Ucraina a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (NARDA) 

Creată în 2001, asociaţia NARDA numără acum 43 de organizaţii care funcţionează sub forma unor agenţii de dezvoltare regională (ADR). Acestea cooperează cu autorităţile locale sau naţionale în calitate de centre focale ale planificării strategice şi a zonelor de sprijin pentru dezvoltarea de proiecte, pentru a oferi colaborare intersectorială eficientă guvernului şi comunităţii de afaceri, pentru a crea un mediu economic nou şi de calitate.
O.D. – De altfel, CRS este implicat în promovarea noii iniţiative de cooperare europeană - Strategia Dunării – în Ucraina, în calitatea de membru a ForumuluiDunării pentru Societatea Civilă. Unul dintre proiectele în curs de derulare acum este cel prin care asigurăm asistenţă organismelor guvernamentale pentru ca Ucraina să devină mai activă în pregătirea proiectelor şi mai implicată în accesarea programelor SUERD vezi aici 
I.S. – Trebuie să mai amintim faptul că, în România, mai cooperăm bine în domeniul protecţiei mediului cu autorităţile şi organismele locale din Tulcea. Am coordonat un proiect foarte mare, cu finanţare europeană, care a vizat managementul integrat al apelor în perimetrul Deltei Dunării pentru „imunizarea ecosistemului” la schimbările climatice. Vezi aici 

I.S. - Un alt proiect de anvergură, în care suntem implicaţi şi care este în derulare sub coordonarea directă a ICPDR şi cofinanţat prin Programul de mediu al Naţiunilor Unite, este proiectul "mixt de monitorizare a mediului, evaluare şi schimb de informaţii pentru managementul integrat al regiunii Deltei Dunării". În acest caz sunt angrenate toate cele trei ţări vecine – România, Rep. Moldova şi Ucraina – în vederea „îmbunătăţirii cooperării transfrontaliere în Delta Dunării şi consolidarea capacităţilor pentru a introduce o abordare (comună-n.a.) a bazinului hidrografic pentru gestionarea resurselor naturale din Delta Dunarii” mai multe aici
  • Cu doar 7-8 angajaţi dar sprijiniţi de o reţea extinsă de experţi şi specialişti din diverse domenii, cu care colaborează pe proiecte, CRS - Centrul pentru Studii Regionale, din Odesa, este parte integrantă a reţelei de organizaţii pe care Uniunea Europeană se sprijină în eforturile sale de dezvoltare transfrontalieră. Prin activităţile desfăşurate, cum ar fi: Studii regionale şi de cercetare aplicată; Management de proiect; Consultanţă pentru autorităţile centrale, regionale şi locale; Educaţie şi formare. CRS acoperă domenii de cercetare precum : cooperare transfrontalieră; dezvoltare regională; cercetare a coastelor şi a zonelor costiere marine(ICZM); conservarea zonelor umede, refacere şi utilizare durabilă; gestionare durabilă a resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii în regiunea ucraineană a Mării Azov, Mării Negre şi a Deltei Dunării.

interviu realizat cu sprijinul şi în traducerea d-nei prof. Petruţa Moisi, coordonator al Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi